Șoimul
Cerul, soarele și luna
Horus e mai vechi decât povestea lui. Șoimul era zeu la Nekhen, Hierakonpolis, în sudul îndepărtat, înainte ca Egiptul să fie unit, iar Paleta lui Narmer, din jurul anului 3100 î.Hr., îl arată deja cocoțat deasupra nordului cucerit, ținând un prizonier de o frânghie trecută prin nas. Numele lui, Heru, înseamnă ceva de felul „cel aflat departe, în înalt”, iar Horus cel mai timpuriu este cerul însuși: o pasăre uriașă ai cărei ochi sunt soarele și luna. Când egiptenii spuneau că luna este ochiul lui Horus, vătămat de Seth și refăcut de Thot, descriau cerul și povesteau mitul în același timp.
Este și un zeu solar. Ca Horakhty, „Horus al celor două orizonturi”, este soarele la răsărit, iar începând cu Regatul Vechi a fost unit cu RaZeu: Ra. Zeul-soare din Heliopolis, creatorul și primul rege al lumii sub numele de Ra-Horakhty, chipul zeului-soare care prezidează tribunalul zeilor. La Edfu este Horus din Behdet, discul înaripat de deasupra oricărei porți de templu, care gonește dinaintea lui crocodilii și hipopotamii lui Seth. Pe egipteni nu-i supăra această multiplicitate. Horus cel Bătrân, Horus Copilul, Horus fiul lui Isis, Horus din Edfu, din Letopolis, din Buto: erau fețele unei singure puteri, șoimul care veghează de la înălțime.
Regele
Serekhul, coroanele și Cele Două Țări
Începând cu dinastia I, primul și cel mai vechi nume al regelui era scris într-un serekh, un chenar care înfățișa fațada palatului, cu un șoim cocoțat deasupra: regele era Horus în palatul lui. Alte patru nume s-au adăugat de-a lungul veacurilor; acesta n-a dispărut niciodată. Pe tron, regele era Horus cel viu; în mormânt devenea OsirisZeu: Osiris. Regele ucis al Egiptului, stăpânul morților și al grânelor, iar fiul lui era Horus după el. Succesiunea de la tatăl ucis la fiul răzbunător era modelul fiecărei domnii, iar încoronarea era pusă în scenă ca intrarea lui Horus în stăpânirea Celor Două Țări, cu coroanele Egiptului de Sus și de Jos așezate pe capul lui și cu crinul și papirusul legate laolaltă sub tronul lui.
De aceea Horus trebuia să învingă și la judecată, nu doar prin forță. În Teologia memfită, un text din Epoca Târzie care se dă drept mult mai vechi, Geb, pământul, împarte mai întâi Egiptul între Seth și Horus, apoi se răzgândește și i-l dă întreg lui Horus, nepotul său. Un rege din dinastia a II-a, Khasekhemwy, a așezat deasupra numelui său și șoimul, și animalul lui Seth; nimeni nu a mai repetat gestul. Ptolemeii, greci, au înscris vechea pretenție pe zidurile de la Edfu, unde preoții au săpat Triumful lui Horus, o dramă în care Seth, ca hipopotam, este harponat de zece ori, iar zeul este încoronat.
Lupta cu Seth
Optzeci de ani în fața Eneadei
Textele Piramidelor, din jurul anului 2350 î.Hr., cunosc liniile mari: Seth a smuls ochiul lui Horus, Horus a smuls testiculele lui Seth, iar Thot a judecat între ei. Povestea întreagă s-a păstrat într-un singur manuscris, Papirusul Chester Beatty I, scris la Teba sub Ramses al V-lea, și nu e deloc solemnă. Zeii se ciorovăiesc; Ra se îmbufnează în cortul lui până când Hathor îl înveselește arătându-i trupul ei; Seth, învins în fiecare chestiune de drept, cere mereu încercări de putere, iar IsisZeu: Isis. Soția lui Osiris, mama lui Horus, cea mai mare magiciană dintre zei le câștigă mereu prin viclenie. Când pricina este în sfârșit trimisă lui Osiris, acesta răspunde din lumea de dincolo. În parafrază: de ce să fie înșelat fiul lui, când tocmai el i-a făcut puternici pe zei și a făcut orzul și grâul emmer care îi hrănesc pe ei și, după ei, vitele? Când Ra trece peste aceste cuvinte, o a doua scrisoare aduce amenințarea: țara morților e plină de soli sălbatici care nu se tem de niciun zeu, și el îi poate trimite după inima oricui face rău.
Horus ia coroana albă; Seth îi este dat lui Ra, ca să tune în cer. Povestea se încheie cu o încoronare, dar egiptenii au păstrat echilibrul: pe latura fiecărui tron, cei doi zei leagă împreună plantele Celor Două Țări într-un singur nod. Ochiul vătămat de Seth și vindecat de Thot, wedjat, „cel întreg”, i-a fost oferit lui Osiris să-l mănânce și a fost pictat pe sicrie, iar în riturile de ofrandă orice dar adus unui zeu putea fi numit Ochiul lui Horus.